Din camera cu ușă albă se aude un glas vesel, care depășește uneori acordurile muzicii. Râsetele și bătăile din palme, semn de mare bucurie, ne spun nouă, invitați la centrul cu nume azuriu, că dincolo de ușa albă se întâmplă minuni. Și chiar așa este! Nu am avut nevoie de o baghetă fermecată că să ne convingem, ci doar de o apăsare ușoară pe mânerul ușii care ne-a lăsat deschisă o imagine a prieteniei – Andreea și Roxana lucrau de zor la măsuță colorată. Andreea este unul dintre copilașii pentru care Asociația “Surâsul Albastru” a deschis poarta lumii închise în care apar copilașii cu TSA.

 

 

andreea

Părinții Andreei recunosc că efortul terapeuților se vede foarte clar în rezultatele copiilor. “Avea doi ani când am apelat pentru prima oară la un specialist. Un logoped. Fetița mea nu era atentă, era agitată, nu mă privea în ochi, nu înțelegea mai nimic. O cunoștință ne-a recomandat să mergem la un logoped și ne-am îndreptat către el cu toată credința noastră. Din păcate, nu au fost rezultate. Apoi am ajuns la o grădiniță, dar nimeni nu a pronunțat cuvântul autism. Am tot schimbat logopezii, am mers pe la medici, dar până pe la 4-5 ani nimeni nu a spus nimic. Într-o zi am decis să caut un altfel de ajutor și am apelat la un centru special, unde nu mai aveau locuri”, am aflat de la Irina, mama Andreei. Povestea, pe scurt, nu arată și zbuciumul mamei, nu măsoară orele nedormite și nici nu adună bătăile inimilor părinților îngrijorați pentru copila lor. Acest rol îl are doar viața, care strânge și povești mai puțin bune, și vești care dau bucurie, așa cum a trăit Irina într-o zi, după o lungă cercetare făcută pe Internet. “Găsisem numele Asociației Surâsul Albastru, am făcut o rezervare și am venit cu Andreea. Doamne, de atunci nu s-a mai dezlipit de centru. Am știut că vom găsi sprijin”, a spus mama copilei.

Andreea este o fetiță pentru care veselia este cuvântul de ordine, la fel ca și culoarea și atitudinea. Merge la o grădiniță cu program normal, s-a integrat foarte bine, iar din toamnă o vom regăsi în postura de școlăriță în Clasa Pregătitoare. În aproape cei doi ani de când lucrează cu terapeuții de la Surâsul Albastru a recuperat foarte mult – leagă propoziții, stăpânește forța cuvintelor și știe să ceară tot ce are nevoie, se îmbracă singură și să știți că este foarte cochetă. Îi place mult să se joace, vrea să învețe să înoate și să își completeze colecția de păpuși, care poartă numele prietenelor ei – Denisa, Alexandra, Roxana. Roxana este prietena ei cea mai bună, este terapeutul cu care lucrează la centru și dacă Andreea i-a dedicat o păpușă nu mai este nevoie de nicio pledoarie pentru priceperea ei.

Irina își dorește pentru fiica ei și pentru toți copiii cu autism sau care prezintă semne din spectrul TSA să fie iubiți, să trăiască într-o lume în care să fie acceptați, să învețe să se descurce singuri și să fie fericiți. “E important ca toți din jur să înțeleagă diferențele și să ofere sprijin. Părinților care au copii cu TSA le recomand răbdare și încrederea că va fi bine. Dacă apelează la un centru specializat este imposibil să nu există progres. Eu mă bucur pentru Andreea, mă hrănesc cu fiecare realizare de-a ei”, ne-a spus Irina. Iar noi ne bucurăm de fiecare dată când ne întâlnim cu ea fiindcă micuța, Andreea, stăpânește magia de a face fericit orice om mare – cu câteva mișcări de dans și o îmbrățișare!