Alinei Terente i-a plăcut mereu să lucreze cu copiii, chiar de pe vremea liceului. Îi ajuta la teme, îi plăcea să se joace cu ei, să-i învețe să deseneze, să le citească povești. Lucrul cu ei nu a fost prima opțiune în carieră, dar în sufletul ei a știut mereu că le va fi sprijin.

La un moment dat a decis să urmeze cursurile Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Secția Psihopedagogie Specială, iar voluntariatul i-a adus o nouă echipă de lucru, la Asociația „Surâsul Albastru”. „Mi-a plăcut centrul din prima clipă în care am ajuns ca voluntar. Echipa e frumoasă, caldă, iar lucrul cu cei mici este fascinant. Ca om și ca specialist, pe mine mă ajută foarte mult copiii. Ei râd, zâmbesc, sunt minunați. Nu aș putea spune că lucrul cu un copil cu nevoi speciale este greu”, a spus Alina. Psihopedagogul, devenit între timp membru al echipei de terapeuți de la Surâsul Albastru, recunoaște că uneori sunt și momente mai dificile, „dar tot copilul te ajută să le depășești.

La centru, fiecare copil are un program personalizat de intervenție specializată. În terapie se merge pas cu pas până când cel mic deprinde noi abilități cum ar fi jocul, „care este cel mai important pentru că prin joc învață multe lucruri”. În terapie este foarte importantă relația care se stabilește cu un copil. Dacă ar fi să rememorez un moment special pentru mine, a fost clipa când unul din copiii cu care lucrez a acceptat contactul fizic și mi-a dat voie să-l ating. Dacă nu reușești să ai o relație cu cel mic, nu poți lucra cu el. Dacă nu îți acceptă prezența, contactul, este clar că relația nu este în punctul în care ar trebuie să fie și este de datoria ta, ca terapeut, să o aduci acolo unde este nevoie.

Alinei Terente este psihopedagog, membru al echipei Asociației „Surâsul Albastru”.